In lipsa unui ceai de lavanda de la Alevia, pe care il vazusem in urma cu ceva timp la supermarket si m-am dus cu intentia sa-l iau, la fata locului el absentand cu desavarsire, am vazut ca primisera Rooibos de la Celmar si alte ceaiuri noi. Am mai luat Rooibos si inainte, asa ca n-am stat pe ganduri, mai ales ca e rooibos pur si are o multime de calitati. Am dat pe el cam 4 lei si ceva, nu mai tin minte exact.
“Rooibos este numele Afrikaans al unei plante din sudul Africii (Aspalathus lienalis), incadrata taxonomic in familia leguminoaselor. Denumirea de rooibos inseamna ‘tufis rosu’ si se refera la faptul ca frunzele plantei, subtiri ca niste ace si de un verde luminos, devin rosii dupa prelucrare.
Infuzia frunzelor de rooibos usor fermentate si uscate este un ceai cu un gust deosebit, catifelat, cu usor gust de miere. Contine cantitati semnificative de oligo- si micro- elemente, precum si bioflavonide cu actiune preponderant anti-oxidanta.
Rooibos nu contine cofeina sau alt tip de metalxantine si are un continut redus de taninuri. Efectul revigorant si reconfortant al infuziei de rooibos este rezultatul exclusiv al nutrientilor esentiali din aceasta bautura cu gust deosebit.” – cam asa este descris pe cutie
Cutia se prezinta cu 25 de pliculete, a cate 1,7g fiecare, de forma rotunda.
Se prepara astfel: peste un pliculet de ceai se toarna o cana de apa in clocot (100 grade C) si se lasa acoperit 3-5 minute. Se scoate pliculetul de ceai; se recomanda o cana de ceai indulcit dupa gust, de 2-3 ori pe zi.
Are o culoare rosiatica, intensa si placuta, iar aroma este intr-adevar catifelata, subtila, invaluitoare si nu simti ca e ceva in plus sau in minus. Cred ca are una din cele mai naturale, calde si placute arome pe care le-am intalnit vreodata. L-am baut neindulcit, dar este oricum suficient de dulce cat sa poate fi savurat fara miere. Totodata se simte gustul putin condimentat, picant. E grozav si cald, si rece.
